"HONESTY is a very expensive gift. Do not expect it from cheap people" - "CORECTITUDINEA este un dar foarte scump. Nu te astepta la asa ceva din partea oamenilor ieftini"

Warren Buffet



miercuri, 5 martie 2014

Start sau restart? dupa articolul "Start or Restart?" de Ad Schaerlaeckens


Mai jos, traducerea articolului “Start or Restart” de Ad Schaerlaeckens (sursa: http://www.schaerlaeckens.com)

Ca şi în alţi ani campionii columbofili au celebrat sosirea primăverii. Şi, tot ca în alţi ani, vor fi aceleaşi nume care se vor regăsi pe podium.
În concluzie, învinşii au rămas aceeaşi. Un sport, având an după an aceeaşi învinşi, îşi pierde din atracţie. Acei oameni ştiu că problema constă în lipsa calităţii propriilor păsări sau în lipsa condiţiei acestora, însă nu i-au nicio măsură pentru a schimba situaţia în bine.
Ei nu au ambiţie sau pur şi simplu sunt prea leneşi.
Rezultatul va fi pierderea interesului şi, în cele din urmă, renunţarea la porumbei.
Dacă rezultatele sunt proaste an după an, atunci există o singură modalitate de a sfârşi această stare de fapt: Scăpaţi de toate păsările şi începeţi din nou! Şi gândiţi-vă la crescătorie! Este aceasta adecvată pentru practicarea sportului columbofil?
Deoarece, nu are sens să achiziţionăm păsări noi şi să le punem într-o crescătorie în care le va fi foarte greu să obţină o formă bună.

Crescătoria
Goliţi crescătoria şi desinfectaţi-o! Se presupune că Dettol-ul şi Virkon S sunt cele mai eficiente dezinfectante. Asiguraţi-vă că dezinfectaţi absolut totul, nicio crăpătură nu trebuie omisă. Pulverizarea ajută foarte mult.
Apoi, ar trebui să folosiţi arzătorul!
Doar după ce sunteţi siguri că toate bacteriile dăunătoare, ouăle de viermi şi păduchi şi aşa mai departe au fost îndepărtate, puteţi merge să aduceţi alte păsări (mai bune) în crescătorie.
În legătură cu construirea unei crescătorii complet noi, eu unul am îndoielile mele.

Mai bună?
Construirea unei noi crescătorii este costisitoare. Întradevăr, o astfel de crescătorie nu va conţine agenţi patogeni, însă nu există nicio garanţie că aceasta va fi o bună crescătorie.
Ideea este că majoritatea crescătoriilor nu sunt bune, iar crescătorii nu sunt conştienţi de acest lucru. Prin urmare, se recomandă sfatul crescătorilor mai experimentaţi.
Chiar şi cele mai mici modificări pot transforma crescătoria într-una mult mai bună.
Şi reciproca este adevărată, desigur. În Belgia şi Olanda este ideal să amplasăm crescătoria spre Sud-Est. Bineînţeles că acest lucru poate fi diferit în altă parte.
Credeţi-mă! O crescătorie bună – şi acest lucru nu are nimic în comun cu o crescătorie de lux – este de o importanţă vitală pentru a concura bine în acest sport.
Personal, eu cred că forma porumbelului este mult mai importantă decât calitatea acestuia. Aş paria, mai degrabă, pe o pasăre mediocră aflată în formă de vârf, decât pe o pasăre de calitate aflată într-o condiţie proastă.
Din nefericire, nu există reguli standard referitoare la o crescătorie bună. Crescătorii total diferite pot fi foarte bune.
Aşa cum am spus mai sus, crescătoriile de lux nu contează. Am văzut prea multe crescătorii despre care am gândit: Cum pot oare porumbeii de aici să concureze aşa de bine?

Părerea mea este că porumbeii, după doi, trei ani reuşesc să se obişnuiască cu crescătoria. Şi Ad spune mai sus că aceştia concurează cu succes din crescătorii total diferite. Deci, atâta timp cât crescătoria nu are defecte mari legate, în special, de umiditate, ventilaţie, atunci porumbeii se vor adapta la condiţiile pe care le au la dispoziţie. Restul e mâna crescătorului. Pentru că altfel nu ar fi mereu aceleaşi nume în fruntea clasamentelor.

Părinţii adoptivi
Aşadar, celălalt pas îl constituie achiziţionarea altor păsări, mai bune. Există mai multe modalităţi de a obţine astfel de păsări:
-          Puteţi cumpăra porumbei pentru a-i introduce la matcă;
-          Sau puteţi achiziţiona păsări pe care aveţi de gând să le zburaţi.
Dar, pentru crescătorul de rând, eu prefer o altă metodă, mai ieftină. Trebuie să faceţi rost de ouă. Dar ce facem cu ouăle dacă nu avem porumbei care să le clocească? Aşadar, în primul rând aveţi nevoie de doici. În ceea ce priveşte acest lucru, mulţi oameni fac greşeli.

Foarte important
Aceste doici pot să nu fie destul de sănătoase. Astfel, veţi fi din nou în aceeaşi barcă gata să se scufunde, mai devreme sau mai târziu, aşa cum spun olandezii.
Cel mai bun lucru pe care-l puteţi face este să obţineţi aceste păsări de la un singur crescător.
De ce de la un singur crescător? Deoarece, aducerea împreună a păsărilor din medii diferite, de cele mai multe ori creează probleme.
Eu personal am expediat mulţi porumbei în străinătate şi nu am avut niciodată probleme. Însă e vorba de altceva aici. În timpul transportului păsările au fost în carantină pentru o perioadă lungă de timp, împreună cu păsări din alte crescătorii.
Atâta timp cât starea de sănătate a părinţilor adoptivi este aşa de importantă, eu unul nu m-aş risca, trebuie administrate medicamente şi verificată apoi starea de sănătate. Doar când sunteţi siguri că acestea sunt într-o formă perfectă de sănătate, puteţi face rost de ouă.

Cele trei întrebări
Întrebările cu care vă confruntaţi acum sunt: De unde să cumpărăm ouă? De la cei fel de porumbei? Şi de la cine?
Atâta timp cât şi cele mai bune păsări din lume dau, de asemenea, o mulţime de produşi care nu sunt buni de nimic, sfatul meu este să zburaţi puii eclozaţi din aceste ouă. Dacă veţi introduce păsări proaste la matcă, veţi pierde iarăşi timpul.
Cea mai bună şi mai rapidă modalitate de a afla dacă porumbeii sunt buni este coşul de concurs. Trebuie să ne asumăm riscul de a-i pierde.
Normal ar fi să achiziţionaţi ouă doar de la crescători campioni, de care sunteţi sigur că vrea, întradevăr, să vă ajute.
Ar trebui ca aceste ouă să provină din porumbei zburători sau reproducători? Eu unul prefer din buni zburători. “Reproducător” este doar un nume pe care-l dăm unui porumbel. Mai mult de atât, cei mai mulţi crescători au reproducători care nu au demonstrat nimic. Îi ţin în volieră deoarece au costat foarte mulţi bani sau datorită pedigree-lor frumos colorate. În plus, mulţi reproducători sunt destul de bătrâni.
Cu zburătorii este o poveste diferită. Ei şi-au dovedit valoarea şi sunt tineri, în cele mai multe cazuri. Prefer puii din păsările tinere.
Acei crescători care îşi vând, în mod repetat, păsările mai bătrâne de…, ştiu ce fac.

Eu unul nu sunt de acord cu Ad Schaerlaeckens în ceea ce priveşte achiziţionarea ouălelor de la porumbeii de zbor. De ce? Pentru că tind să-i dau dreptate lui Alfons Anker care spunea că un bun zburător poate concura bine datorită calităţilor sale non-aditive, calităţi care de regulă nu se transmit mai departe. De exemplu vitalitatea. Pe când un bun reproducător, care se dovedeşte a fi întradevăr un bun reproducător, posedă calităţi additive, ce se transmit cu uşurinţă la urmaşi. De exemplu inteligenţa. Pentru mai multe detalii citiţi articolul de aici:
De asemenea, în ceea ce priveşte vârstei reproducătorului, tot Alfons Anker a explicat cum că aceasta nu are nicio influenţă asupra capacităţii de reproducere, vezi aici:

A treia întrebare
De la ce persoană trebuie să luăm ouăle?
-          În primul rând de la o persoană de încredere, aşa cum am menţionat mai sus.
-          Această persoană trebuie să fie de bunăvoinţă.
-          Trebuie să fie un crescător local. Astfel poţi cunoaşte valoarea concurenţei, păsările lui şi, nu în ultimul rând, caracterul persoanei. În plus, aceştia nu vă vor da gunoaie, atâta timp cât vă puteţi întâlni destul de des şi îi puteţi reproşa calitatea păsărilor obţinute.
-          Trebuie să fi concurat bine ani de-a rândul, fără multe medicamente, iar alţi crescători să fi obţinut deja rezultate bune cu păsări de la el.
-          În plus, este recomandat să cumpărăm ouă de la crescătorii care nu au la dispoziţie mult spaţiu. Spaţiul mic înseamnă că, an de an, acest crescător va trebui să scape de păsările care sunt destul de bune pentru alţii.
Ar trebui să luaţi ouă de la doi, maxim trei crescători. Este bine să împerecheaţi părinţii adoptivi la câteva zile după păsările de la care vreţi să luaţi ouă. Ouăle le puteţi păstra la rece timp de o săptămână.

Concluzie
Sfaturile din acest articol este pentru columbofilii medii care nu pot sau nu vor să cheltuiască (mai) mulţi bani. Nu înseamnă că cei cu bani puţini sunt fără de viitor în acest sport. Trebuie doar să fie un pic mai isteţi!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu