"HONESTY is a very expensive gift. Do not expect it from cheap people" - "CORECTITUDINEA este un dar foarte scump. Nu te astepta la asa ceva din partea oamenilor ieftini"

Warren Buffet



luni, 17 decembrie 2012

Tara binecuvantata?, traducerea articolului "Blessed Country?" de Ad Schaerlaeckens

Mai jos gasiti traducerea articolului: "Blessed Country?" de Ad Schaerlaeckens (sursa: http://www.schaerlaeckens.com/):


Atunci cand scrii despre porumbei, esti considerat a fi un fel de specialist.
Dupa o perioada scurta de timp am primit intrebari si cereri referitoare la urmatoarele aspecte:
-          Modul de hranire (ce stiu eu despre acest lucru)
-          Schita crescatoriei ideale (de parca ar exsita asa ceva)
-          Un crescator Belgian necunoscut m-a intrebat daca nu pot sa-i trimit, cat mai curand posibil, unele medicamente pe care nu le poate gasi in tara lui, iar el o sa ma plateasca mai tarziu (foarte dragut din partea lui).
-          O femela foarte buna reproducatoare (va puteti imagina ceva mai stupid?)
-          Si o scrisoare din, nici nu veti ghici, Nagorno Karabach.
Sincer vorbind, trebuie sa recunosc ca nu primesc prea multe scrisori din acea zona. Probabil, deoarece nu prea am multi fani acolo.
Deci, atunci cand descoperi o scrisoare cu un timbru asa de neobisnuit printre corespondenta, esti un pic socat.
Scrisoarea era de la cineva numit Vladimir, scrisa intr-o germana induiosator de neindemanatica. Vroia sa stie totul despre vitaminele si medicamentele pentru porumbei, si despre Delbar.
“Bitte, Bitte, Danke, Danke”, si adauga apoi:
“Sie wohnen in Paradeis, Ich in die Helle” (Tu traiesti in Rai, eu in Iad). L-am citat literalmente pentru a nu putea fi acuzat ca utilizez o germana stricata.
Nu am stiut cum sa-i raspund omului. Ce poti spune atunci cand despre tine se vorbeste ca traiesti in Rai, in timp ce tu nu esti sigur despre acest lucru?

Raiul?
Un rai cu o multime de blocaje de trafic, fraude, crime si hoti de porumbei.
De unde a ajuns la aceasta notiune?
Nu de la televizor; el nu ar putea receptiona canalele noastre acolo.
Sa fiu clar inteles, eu nu am nimic impotriva persoanelor cu o piele mai inchisa la culoare, cu atat mai putin impotriva doamnelor. Deoarece, orele in care am stat la soare pentru a ma bronza sunt la fel de numeroase ca si noptile in care am visat la femei.
Dar atunci cand vi se fura mobilierul si politia nu face nimic in legatura cu acest fapt, dar,  pe de alta parte va da amenda pentru nesemnalizare cu mana atunci cand circulati cu bicicleta pe un drum linistit, atunci asta este ceva pentru care, pe langa diavolita de pisica a vecinilor, durerea persistenta din genunchi si un bilet de sezon pentru PSV Eindhoven (club de fotbal olandez), trebuie sa-mi cobor capul.
Cum ar putea el sa creada ca traiesc in Rai?

Deci, Vladimir a pus intrebari despre vitamine si medicamente pentru porumbei. Si despre Delbar.
Stim noi totul despre aceste lucruri? Ma indoiesc.

In ultimul timp, industria farmaceutica a fost pusa intr-o lumina destul de proasta. GP ofera prea usor antibiotice, iar noi luam vitamine ce nu au niciun efect.
Daca exista deja dubii cu privire la sanatatea oamenilor, care este situatia in sportul columbofil?

Cinic
Cat despre Delbar? Nu am putut crede ceea ce am citit.
Nu a fost Delbar o parte a istoriei pentru o perioada lunga de timp? Am reputatia de a fi cinic, dar oare omul nu e construit sa fie cinic?
In Februarie 2008, porumbeii “Bons” au fost vanduti pentru crema sportului columbofil in Antwerp.
Pentru o suma de bani pe care unii crescatori au cheltuit-o pe o singura pasare cu pedigree, s-ar fi putut cumpara toate pasarile “Bons” de la toti campionii, pe acel site.
Sau este o realitate faptul ca doar urmasii din “De Kleine Dirk”, “De Figo” si “De Kannibaal” sunt singurii capabili sa produca ceva bun?
Desigur, crescatori ca Koopman si altii au porumbei buni, chiar foarte buni, insa… nu numai ei.
Luati, de exemplu, linia Rauw Sablon, acesti porumbei s-au aflat in top ani de zile, dar au fost necunoscuti pana de curand.
Insa, dupa o mediatizare puternica, oameni din intreaga lume dau acum bani multi pe aceasta rasa.

Alt exemplu
Va voi arata ce vreau sa spun, luand ca exemplu porumbelul “As” al lui van de Velde, un porumbel care este deseori descris ca fiind “cel mai bun porumbel pe distante medii din toate timpurile”.
Asta nu spune mare lucru, exista deja o multime de “cei mai buni porumbei pe distante lungi din toate timpurile”, dar cu 18 locuri intai, “As” este intradevar un super porumbel.
Rasa Janssen x Meulemans sau ceva de genul? Ceva de genul, da.
A fost o incrucisare dintre porumbei Jos Maes si Sebregts, ambii complet necunoscuti.
Sebregts a venit din Wijnegem, v d Velde l-a intalnit cand acesta avea deja 80 de ani.
Mai tarziu, “As” a fost cumparat de Gommaar Verbruggen, descendentii sai facandu-l celebru in lume, si pe buna dreptate. Verbruggen concura extrem de bine.
Acum descendentii acestui porumbel Sebregts sunt cunoscuti ca “rasa Verbruggen”
Ludo Claessens datoreaza mult unui porumbel de la cineva numit Cruysweeghs. Iar lista poate continua la nesfarsit.

Nedreptate
Exista plangeri cu privire la dominatia unui grup restrans in concursurile cu puii.
Dar oare este asa de diferit in concursurile pe distante lungi?
Sunt sansele mult mai egale acolo?
De exemplu Barcelona. Mai mult de jumatate dintre concurenti nu claseaza. Nu se poate spune acelasi lucru despre concursurile cu pui.
In 1981 erau 27.000 de crescatori in Oost Vlaanderen, in 1994 mai ramasesera 17.000. Nu stiu cati mai sunt acum.
Ceea ce stiu este ca Vladimir greseste atunci cand gandeste ca in sportul columbofil toata intelepciunea vine din vest, si ca totul este roz aici.
Raiul, asa cum s-a exprimat.
Pentru crescatorii de porumbei a fost Raiul aici, in copilaria mea.

Sa termin intr-o nota pozitiva.
Foarte inaltator a fost interviul televizat cu Pros Roosen, acum mult timp in urma.
La mentiunea ca sportul columbofil s-a diminuat mult, el a raspuns inteligent:
“Exista inca destui crescatori care se bucura de acest sport. In cartierul meu sunt (erau atunci) 120 de crescatori inca activi, si nu doar un singur ciclist sau boxer.”
Iar cand s-au mentionat sumele mari de bani, el a raspuns:
“In mica noastra tara, exista 9.000.000 de porumbei voiajori. Cel putin 8.900.000 sunt fara valoare.”

Vladimir este foarte pasionat de porumbei, el detine un ceas din secolul trecut si trebuie sa conduca 60 de kilometri pentru a-si imbarca porumbeii.
Poate in acest sens, in ciuda atator rapoarte sumbre, este un pic de Rai aici, pana la urma!


Alte articole Ad Schaerlaeckens, aici:

Articole ale altor columbofili celebri, aici:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu